1 |i-am v[zut un cer nou \i un p[mânt nou; fiindc[ cerul cel dintâi \i p[m_ntul cel dintâi au trecut, iar marea nu mai este. 2 |i-am v[zut cetatea cea sfânt[, noul Ierusalim, pogor_ndu-se din cer de la Dumnezeu, g[tit[ ca o mireas[’mpodobit[ pentru mirele ei. 3 |i-am auzit venind din tron un glas puternic care zicea: „Iat[ locuirea lui Dumnezeu cu oamenii; \i El va locui cu ei, \i ei vor fi poporul S[u \i Dumnezeu }nsu\i va fi cu ei. 4 |i El va \terge toat[ lacrima din ochii lor; \i moarte nu va mai fi; nici bocet, nici strig[t, nici durere nu vor mai fi, c[ci cele dintâi lucruri au trecut”. 5 |i Cel ce \edea pe tron a zis: „Iat[, Eu le fac pe toate noi”. |i a zis: „Scrie, fiindc[ aceste cuvinte sunt vrednice de crezarea \i adev[rate”. 6 |i mi-a zis: „S’a f[cut! Eu sunt Alfa \i Omega, }nceputul \i Sfâr\itul. Celui ce ]nseteaz[, Eu ]n dar ]i voi da s[ bea din izvorul apei vie@ii. 7 Biruitorul va mo\teni acestea \i Eu ]i voi fi Dumnezeu \i el }mi va fi Mie fiu. 8 Cât despre cei frico\i \i necredincio\i \i spurca@i \i uciga\i \i desfr_na@i \i vr[jitori \i’nchin[tori la idoli \i to@i cei mincino\i, partea lor este’n iezerul care arde cu foc \i cu pucioas[, care este moartea cea de-a doua”.
9 |i a venit unul din cei \apte ]ngeri care aveau cele \apte cupe pline cu cele \apte pl[gi, cele din urm[b, \i a gr[it c[tre mine, zicând: „Vino, am s[-@i ar[t Mireasa, Femeia Mieluluic”. 10 |i’n duhd m’a dus pe un munte mare \i ]nalt \i mi-a ar[tat cetatea cea sfânt[, Ierusalimul, pogor_ndu-se din cer, de la Dumnezeu, 11 având slava lui Dumnezeue. Lumina ei era asem[n[toare cu aceea a pietrei de mare pre@, a pietrei de iaspis cristalin. 12 |i avea zid mare \i ]nalt; \i avea dou[sprezecef por@i; iar la por@i,